Înălţarea Domnului- Tradiții și obiceiuri

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, astăzi, Înălţarea Domnului, momentul când Iisus Hristos s-a ridicat la cer de pe Muntele Măslinilor, de la Ierusalim, la 40 de zile după Înviere.

Înălţarea Domnului este din anul 1920 şi Ziua Naţională de pomenire a eroilor.

Astăzi, în faţa bisericilor şi la monumente au loc slujbe de pomenire şi ceremonii militare dedicate eroilor, iar la ora 12:00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de cei care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.

În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit şi apoi a povestit înălţarea domnului.

De Ispas, în unele zone, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc, pentru că se crede că şi Iisus a avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean, ca să fie feriţi de rele şi de boli.

În această zi se sfinţesc plantele de leac, leuşteanul, paltinul şi alunul. Tot în tradiţia populară se spune că cine moare de Ispas nu mai trece prin Judecata de Apoi, ci ajunge direct în Rai.

La Înălţarea Domnului sunt, în unele zone, Moşii de Ispas, când se fac pomeniri pentru morţi, mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar oamenii îşi pun la ferestre frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.