Sărbătoarea de Sânziene: tradiții și obiceiuri. EXPOZITIE de cămăși românești la Biblioteca Radu Rosetti – Curierul de stiri
Friday, March 29, 2024


Sărbătoarea de Sânziene: tradiții și obiceiuri. EXPOZITIE de cămăși românești la Biblioteca Radu Rosetti

Ziua de 24 iunie este cunoscută, în calendarul popular, drept ziua de Sânziene sau Drăgaica. Tot astăzi este celebrată şi…

PublicatCurierul , in Actualitate Cultură și Educație , at iunie 24, 2021

Ziua de 24 iunie este cunoscută, în calendarul popular, drept ziua de Sânziene sau Drăgaica. Tot astăzi este celebrată şi naşterea lui Ioan Botezătorul.

Pe 24 iunie, Biserica Ortodoxă serbează doar ziua morţii sfinţilor, dar Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac excepţie de la această regulă. Aceştia au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor.

Deşi sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un stravechi cult solar. Sărbătoarea se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară”.

Numele „Sânziene” se referă la trei elemente strâns legate între ele. Primul element defineşte zânele, de obicei bune, ce îşi fac apariţia în noaptea de 23 spre 24 iunie; al doilea element reprezintă florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori ce au atribute magice şi care sunt substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume; cel de-al treilea element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie.

Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând.

Expoziție de cămăși românești la Biblioteca Radu Rosetti

Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti” Onești și Șezătoarea Bacău vă invită de Sânziene la Expoziția de cămăși românești – povești scrise cu acul.

Evenimentul va avea loc joi, 24 iunie, de la ora 16:00, în spațiul expozițional al bibliotecii.

Accesul publicului este admis în limita a 70% din capacitatea sălii.

Obiceiuri şi tradiţii de Sânziene

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

În preajma Sânzienelor, fetele care îşi căutau sortitul aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea acolo, fata urma să se mărite chiar în acel an, iar dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă, pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.

Uneori, cununa era aruncată pe colţul casei. Fata venea să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă. Ea ducea cununa în ocolul vitelor şi, cu ochii închişi, o dădea de mâncare unei vite. După cum arăta această vită avea să arate şi viitorul soţ.

Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul.

Femeile căsătorite aveau alte griji. Ele îşi înfăşurau mijlocul cu sânziene, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului.

Atât fetele, cât şi femeile îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Din spicele de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.

Sărbătoarea Sânzienelor este şi un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.