Averea netă a românilor, la un maxim istoric în pandemie. 0,3% din depozitele bancare conțin peste o cincime din banii economisiți

Averea netă a românilor a atins un maxim istoric în 2020, când a înregistrat o creştere cu 6% faţă de 2019, potrivit „Raportului asupra stabilităţii financiare”, publicat de Banca Naţională a României. Activele imobiliare au o pondere de 75% din totalul avuției nete. În privința banilor ținuți la bancă, se observă o polarizare a averilor românilor: numărul depozitelor de peste 100.000 de euro reprezintă 0,3% din totalul depozitelor, dar conțin 22% din banii ținuți de români în bănci.

Anul trecut averea netă a populaţiei din România a ajuns la 2.400 de miliarde de lei, potrivit datelor BNR.

Activele imobiliare reprezintă 1.800 de miliarde de lei (75%) din total, iar activele financiare nete 600 de miliarde de lei (25%). BNR precizează că în cadrul activelor imobiliare au fost incluse doar imobilele, iar activele financiare nete reprezintă diferenţa dintre activele financiare şi pasivele financiare.

În 2019, potrivit graficului BNR, averea netă a populaţiei din România a depăşit 2.200 de miliarde de lei, ponderea cea mai mare fiind deţinută, de asemenea, de activele imobiliare.

„Rezistenţa sectorului populaţiei la şocuri s-a îmbunătăţit considerabil comparativ cu situaţia dinaintea crizei anterioare. Capacitatea populaţiei de a face faţă unor condiţii nefavorabile este sporită şi de consolidarea avuţiei nete (creştere cu 6 la sută, decembrie 2020 faţă de decembrie 2019), situându-se la un maxim istoric, atât pe palierul deţinerilor de active imobiliare, dar mai ales pe cel de active financiare, categoria din urmă conferind un grad de lichiditate mai ridicat în contextul necesităţii acoperirii unor situaţii neprevăzute”, potrivit raportului BNR, consultat de Agerpres.

Banca Naţională a României apreciază că rezistenţa sectorului populaţiei la şocuri este importantă în contextul pandemiei COVID-19 atât din punct de vedere macroeconomic, cât şi din perspectiva stabilităţii financiare, întrucât capacitatea gospodăriilor de a face faţă şocului afectează măsura în care consumul se va diminua şi probabilitatea ca debitorii să înregistreze restanţe la plata datoriilor.