Două persoane publice, două viziuni opuse

În timp ce un primar dintr-o comună învecinată cu Oneștiul alege să ironizeze și să umilească persoane vulnerabile din propria comunitate, fostul primar al Municipiului Onești, Laurențiu Neghină, oferă un exemplu rar de solidaritate și decență publică.

Fostul edil a anunțat că va plăti, din fonduri proprii, impozitul pe locuință pentru 100 de persoane cu dizabilități grave, în funcție de situația materială a fiecărei familii — un gest de responsabilitate, într-un context în care statul a ales să retragă sprijinul exact celor mai fragili.

De asemenea, acesta a promis că va identifica soluții astfel încât toate persoanele cu handicap grav din Onești să poată beneficia de această facilitate.

În contrast, un alt primar a folosit spațiul public pentru a ridiculiza o cerere adresată primăriei și pentru a umili, prin comentarii ironice, o persoană vulnerabilă, întreținătoare a unei persoane cu handicap sever. Mai mult, acesta a sugerat ideea votului cenzitar, punând sub semnul întrebării un drept fundamental garantat de lege.

Nu vorbim despre glume neinspirate, ci despre o atitudine incompatibilă cu funcția publică.

Diferența dintre aceste două abordări nu este politică, ci morală.

Una umilește.

Cealaltă ajută.

Iar societatea are dreptul să vadă și să judece această situație.