Saturday, May 25, 2024


Zi mare pentru credincioşii din România. Este Anul Nou Bisericesc

Biserica Ortodoxă prăznuieşte Indictul sau Indictionul (“Indiction” la români însemnă: poruncă şi arătare), luând obicei de la cei batrâni; că…

PublicatCurierulDeStiri , in Actualitate Cultură și Educație , at septembrie 1, 2021

Biserica Ortodoxă prăznuieşte Indictul sau Indictionul (“Indiction” la români însemnă: poruncă şi arătare), luând obicei de la cei batrâni; că era obicei, la români, să se facă începătură anului de la acest Indiction, adică la 1 septembrie.

Spre deosebire de Anul Nou Civil, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie, Anul Nou Bisericesc Ortodox începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august. Prin tradiţia moştenită din Legea Veche, care simboliza şi debutul Anului Civil la evrei, la 1 septembrie s-a început creaţia lumii şi, tot în această zi, Mântuitorul Iisus şi-a început activitatea Sa publică, când a intrat în Sinagoga evreilor din Nazaret. În prima zi a Anului Nou Bisericesc, în bisericile ortodoxe se oficiază slujba Te Deum-ului.

Această sărbătoare a fost rânduită de Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic care s-a desfăşurat la Niceea în anul 325 şi este legată de istoria mântuirii creştinilor.

Sărbătorile Anului Nou Bisericesc reprezintă o sinteză, o istorie a lucrării săvârşite de Dumnezeu în omenire şi cu omenirea. Mântuitorul Hristos S-a întrupat, S-a jertifit şi a înviat o singură dată. Însă, în fiecare an bisericesc, credincioşii retrăiesc Naşterea,  Jertfa, Moartea şi culminează cu Învierea lui Iisus.  Anul bisericesc este ca o carte vie, deschisă fiecărui creştin, este o altă Biblie care ne vorbeşte nouă, oamenilor, este o cale prin care noi putem vorbi şi conlucra cu Dumnezeu. În timpul Anului Bisericesc, sărbătorile fixate se succed, pe rând, într-o anumită ordine şi sunt o cale vie de legătură cu Dumnezeu. La fiecare sărbătoare, creştinii urcă, cu fiecare pas, treptele duhovniceşti prin care agonisesc har pentru sufletele lor.

Firul conducator al Anului Bisericesc este reprezentat de cele 12 sărbători închinate Domnului Iisus Hristos şi Maicii Domnului,  numite Sărbători Împărăteşti. De asemenea, de-a lungul Anului Bisericesc, creştinii îi prăznuiesc pe cei care şi-au jertfit viaţa ca mărturisitori ai lui Iisus: Sfinţii Ierarhi, Apostolii, Mucenicii şi Pustincii. Prin lucrarea lor, Dumnezeu a zidit Biserica Sa. Toţi mărturisitorii în Hristos sunt mijlocitorii noştri înaintea lui Dumnezeu.

Anul bisericesc sta sub ocrotirea Maicii Domnului. Acest lucru ne este descoperit si in troparul slujbei in care ii multumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne-a daruit in anul care a trecut si Il rugam sa binecuvinteze anul care incepe: „A toata faptura, Ziditorule, Cel ce vremile si anii ai pus intru puterea Ta, binecuvinteaza cununa anului bunatatii Tale, Doamne, pazind in pace poporul si tara aceasta, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, si ne mantuieste pre noi”.

Tradiţii populare de Anul Nou Bisericesc

  • În tradiţia populară, aşa cum este vremea în această zi, aşa va fi tot anul:
  • Dacă dimineaţa va fi ploaie, primăvara va fi ploioasă;
  • Dacă la amiază este vreme frumoasă, urmează o vreme bună tot anul;
  • Dacă toată ziua va fi ploioasă sau soare, anul va fi ploios sau secetos;
  • Dacă în prima zi a Anului Nou Bisericesc vremea este posomorâtă, urmează o toamnă capricioasă, iar gospodarii nu-şi pot aduna recolta la timp;
  • Dacă tună în data de 1 septembrie,  tradiţia spune că va fi o toamnă lungă.
  • De asemenea, la 1 septembrie, în tradiţia populară este sărbătorit Sfântul Simion Stâlpnicul, cel care susţine cerul şi pământul, stând într-un picior pe un stâlp înalt. Simion Stâlpnicul este patronul vânturilor şi poate produce cutremure. De aceea, oamenii îi respectă ziua de teamă că sfântul se poate supăra şi le poate dărâma casele sau îi poate îmbolnăvi.