Prima atestare documentară a Oneștiului, 14 decembrie 1458. Documentul se află la Muzeul de Istorie al municipiului de pe Trotuș

Satul Oneşti a fost menţionat documentar pentru prima dată la 14 decembrie 1458, în perioada domniei lui Ștefan cel Mare. Numele localității se trage de la „Seliştea lui Oană la Trotuş”.

Așezarea de pe Trotuș apare consemnată într-un act de danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al municipiului Onești alături de obiecte și arme datând din acea vreme, descoperite de arheologi pe aceste meleaguri.

Oraşul modern a luat naştere pe vatra vechiului sat în 1952 atunci când, prin decizia Consiliului de Miniştri, a fost dispusă construirea Grupului Industrial Borzeşti şi a oraşului muncitoresc aferent, Oneşti. Ca urmare a acestei decizii, s-au înfiinţat primele colonii şi a început construcţia primelor blocuri.

Între 1952-1960 se construiesc cartierele Caşin şi Tineretului, iar în 1956 comuna Oneşti primeşte statutul de oraş. Din martie  1965, oraşul se numeşte Gheorghe Gheorghiu-Dej (după numele liderului comunist), iar din 1990, după revoluţia anticomunistă, revine la vechea denumire de Onești.

Foto/Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Borzești, ctitorită de Ștefan cel Mare împreună cu fiul său cel mare, Alexandru, între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494. Figurează pe Lista monumentelor istorice din județul Bacău.