Seară „Cenaclul Flacăra 50” pe scena din Parcul municipal Onești. Recital Andrei Păunescu și Vanghele Gogu urmat de filmul „Cenaclul Flacăra – Te salut, generație-n blugi”

O seară specială pentru iubitorii muzicii folk, ai poeziei dar și pentru nostalgicii serilor de neuitat ale fenomenului Cenaclul Flacăra oferită oneștenilor de organizatorii Caravanei Filmului Românesc Onești 2023.

Vineri, 4 august, ora 20.00, pe scena din Parcul municipal Onești (lângă Roata), sub genericul „Seară Cenaclul Flacăra 50”, Andrei Păunescu semnează introducerea muzicală la filmul despre tatăl său şi opera sa de culturalizare în masă, un adevărat fenomen social, reflectat de regizorul Cornel Diaconu în pelicula Cenaclul Flacăra – Te salut, generație-n blugi, documentar interzis la jumătatea anilor ’80. Recitalul folk va fi susținut de Andrei Păunescu și Vanghele Gogu.

Anul 2023 marchează 50 de ani de la apariția Cenaclului Flacăra și 80 de ani de la nașterea poetului Adrian Păunescu.

Anul acesta, pe 17 septembrie, se împlinesc 50 de ani de la prima ședință a vestitului Cenaclu Flacăra. De la întâmplarea literară din 1973, în scurt timp, manifestările conduse de Adrian Păunescu aveau să se transforme într-un fenomen de masă fără precedent. Pare greu de crezut azi, dar în epoca lui Ceaușescu, tinerii mergeau de bunăvoie la serile de „poezie și muzică tânără“. Cu 25 de lei în buzunar, veneau la spectacolele-mamut, care țineau și câte 10 ore. Spaima părinților și a profesorilor, Cenaclul Flacăra a fost porția de aparentă libertate prin cultură a câtorva generații. Vreme de 12 ani, Cenaclul Flacăra a rezistat în meandrele regimului comunist, făcând și compromisurile de rigoare, dar a rezistat ca o fabrică specială de cântece și interpreți. Cenaclul Flacăra râmâne după o jumătate de secol un fenomen imposibil de definit în câteva cuvinte.

Cenaclul Flacăra a ținut spectacole în săli de teatru, case de cultură, case ale sindicatelor, spitale, licee, universități, săli de sport, pe dealuri, pe malul mării și în vârful Făgărașului, la 2.000 de metri înălțime. Chiar și prin gospodăria vreunui sătean care-i invita pe artiști să-i facă o cântare de suflet. Cele mai impresionante nopți de folk s-au petrecut însă pe stadioane, unde s-au strâns chiar și 40.000 de oameni.

Adrian Păunescu, omul cu ideea și susținerea acestui Woodstock românesc, îndemna la poezie, dar și la ,,patriotism“. Între „Iancu la Țebea“ și „Totuși, iubirea“, el îi făcea pe oameni să cânte „Trăiască România“ sau „Viitorul“. Mulți l-au acuzat de o mare manipulare, dar el a explicat că ăsta era tributul pe care Cenaclul trebuia să-l plătească regimului pentru a nu-și pierde șansa la existență. În atmosfera creată în timpul spectacolelor, tinerii cântau însă toate melodiile deopotrivă. Cu același entuziasm fredonau versurile de dragoste, populare, patriotice, ba chiar și pe cele ,,omagiale“. Unora le vine greu să creadă așa ceva azi. Iar fenomenul a fost analizat, disecat și oarecum explicat de-alungul anilor de sociologi.

15 iunie 1985 a fost ultima zi a Cenaclului Flacăra, după aproape 12 de ani de existență și 1.615 de spectacole. Ce s-a întâmplat? Sunt multe versiuni. Și legende. Spectacolul a început la ora 18.00, pe stadionul Petrolul din Ploiești. Un loc cu puține porți, unele blocate.

Pe la miezul nopții a început furtuna, cu vânt puternic și fulgere. După unele mărturii, Păunescu le-a cerut oamenilor să rămână pe loc. Unii membri ai Cenaclului Flacăra spun însă că el a cerut întreruperea spectacolului, dar răspunsul celor 30.000 de oameni a fost: „Să ningă, să plouă, Noi nu plecăm!“. Au explodat niște cabluri, stadionul a rămas în întuneric. Și artiștii și spectatorii s-au speriat. Oamenii s-au îmbulzit spre ieșire, s-au călcat în picioare. În panica generală, șase persoane au murit. Alții spun că ar fi fost însă 40 de morți.

Câteva zeci au fost rănite. Forțe de miliție impresionante și zeci de ambulanțe (probabil din mai multe județe) au apărut imediat. A venit și Securitatea care i-a sechestrat pe artiști în vestiare și la hotel. Au fost escortați apoi la București, pentru anchetă. Deși banda cu înregistrarea integrală a spectacolului a fost salvată, nimeni n-a vrut s-o asculte. Măsurile au fost radicale: Păunescu a fost destituit de la conducerea revistei Flacăra, iar Cenaclul, interzis.

La fel, emisiunea de la radio, dar și Serbările Scânteii Tineretului. Folkul, în general, a fost trecut pe lista neagră. Folkiștii nu mai aveau voie să cânte singuri, ci cu cel puțin trei instrumente, ca să nu mai semene cu muzica promovată în Flacăra. Legenda spune că însuși Ceaușescu ar fi oprit Cenaclul.