Friday, June 14, 2024


Credincioșii romano-catolici încep Postul Paștelui astăzi, în „Miercurea Cenușii”

Pe 14 februarie, credincioşii romano-catolici sărbătoresc Miercurea Cenuşii, care reprezintă prima zi a Postului Mare. Sărbătoarea a fost instituită în…

PublicatCurierul , in Actualitate Cultură și Educație Social , at februarie 14, 2024

Pe 14 februarie, credincioşii romano-catolici sărbătoresc Miercurea Cenuşii, care reprezintă prima zi a Postului Mare. Sărbătoarea a fost instituită în timpul pontificatului lui Grigore I cel Mare.

Denumirea „Miercurea Cenuşii” se datorează obiceiului ca ramurile de salcie (palmier, măslin sau de alt arbore) sfinţite cu ocazia Floriilor de anul trecut, ramuri care au împodobit icoanele şi statuile din casele catolicilor timp de aproape un an, să fie aduse la biserică spre a fi arse. Cenuşa lor se foloseşte la ieşirea de la slujbă, presărându-se pe fruntea credincioşilor, în timp ce preotul spune: „Adu-ţi aminte, omule, că din ţărână eşti, şi în ţărână te vei întoarce” (Geneza, 3,19), cuvintele pe care Dumnezeu i le-a spus lui Adam cu ocazia izgonirii sale din Rai.

Satele catolice din Moldova au diverse obiceiuri care ţin de Lăsatul Secului de Postul Mare. Manifestarea incepe intr-o zi de duminica si se incheie marti seara, la miezul noptii, atunci când clopotele bisericilor vestesc întruparea petrecerilor de tot felul și, mai ales, a ospețelor îmbelșugate, cu cele mai îmbietoare mâncăruri și bauturi, numite „de frupt” sau „de dulce”. „Tineretul, ca și cei mai înaintați în vârstă, văzând că s-a apropiat Postul Mare, în decursul căruia trebuie să se abție de la orișice petrecere și desfătare…, caută ca să facă joc, să mănânce tot felul de bucate și să petreacă, cât se poate de bine.”

Marți, petrecerile căpătau o amploare fără precedent. Stă mărturie și faptul că în momentul în care manifestările folclorice de acest gen s-au restrâns, „Marțea grasă” le-a cumulat pe toate. După cum indică și numele pe care îl poartă, această zi era ultima în care se făceau excese alimentare și bahice, ca și petreceri de tot felul. Vătafii, calfele ori caimacanii, cum erau numiți cei doi sau patru flăcăi, aleși de obștea confraților pentru a organiza „Jocul” de la „Lăsatul Secului”, angajau muzica cea mai îndrăgită și pregăteau locurile de desfășurare a petrecerii. În funcție de starea vremii, acestea puteau fi „medeanul” satului, „tăpșanul” de lângă biserică, „șura” sau casa unui gospodar, cârciuma care oferea cele mai bune condiții. Petrecerile erau cunoscute sub denumiri ca „Hora celor mari”, „Hora flăcăilor”, „Hora de trei zile”, „Jocul tinerilor”, „Jocul de la biserică”.

Tradiția spune că Postul Paștelui începe în Miercurea Cenușii, când credincioșii care merg la biserică au parte de un ritual în care cenușa din ramurile purtate în procesiune în Duminica Floriilor de anul trecut le este pusă pe creștet, ca semn de pocăință și de angajament că vor ține postul.

De asemenea, în Miercurea Cenușii toți adepții religiei romano-catolice merg la biserică, indiferent dacă în restul anului au acest obicei sau merg mai rar.

Potrivit www.credinta-catolica.ro, postul propriu-zis permite numai o masă pe zi până la saturare, îngăduind să se ia puţină hrană dimineaţa şi seara. Sunt obligaţi la legea postului toţi cei care au împlinit 21 de ani până la cei de 60 de ani.

Întreaga perioadă a Postului Mare este un timp de penitenţă, în această perioadă atitudinea şi comportamentul creştinului trebuind să fie marcate de o formă de renunţare la sine.

În acest an, Postul Paştelui la creştinii romano-catolici începe pe 14 februarie, în timp ce creştinii ortodocşi încep Postul Paştelui pe 18 martie. Totodată, Paştele Catolic va fi sărbătorit pe 31 martie, iar Paştele Ortodox pe 5 mai.