Creştinii ortodocşi şi greco-catolici îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, iar cei de rit vechi marchează Naşterea Domnului

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul, ultimul prooroc al Vechiului Testament.

Aproximativ două milioane de români îşi serbează onomastica, purtând nume derivate sau forme ale lui Ioan.

Această zi marchează Soborul Sfântului Ioan Botezătorul și reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă, începute de Sfântul Nicolae pe 6 decembrie. În tradiția românească, Sfântul Ioan Botezătorul este considerat Înaintemergătorul Domnului, protector al pruncilor și al apei, iar sărbătoarea sa este însoțită de numeroase tradiții și superstiții care atrag sănătate, belșug și protecție pentru întregul an.

În tradiția populară, Sfântul Ion este protectorul vieții, al pruncilor și al apei sfințite. Se crede că rugăciunile către el aduc sănătate copiilor și feresc familia de boli. De asemenea, această zi simbolizează trecerea de la iarnă spre primăvară, cu expresia populară „se botează gerul”, adică frigul începe să se înmoaie, iar temperaturile cresc treptat.

Sărbătoarea este o ocazie de bucurie colectivă, cu petreceri, vizite și urări vesele, deoa

ştinii de rit vechi sărbătoresc Naşterea Domnului. De asemenea, creștinii ortodocși de rit vechi întâmpină Anul Nou în noaptea din 13 spre 14 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial și a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Au rămas cu stilul vechi (calendarul iulian neîndreptat) Bisericile din Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Ortodoxă din Serbia, la care se adaugă mănăstirile Muntelui Athos.