14 septembrie, Ziua Crucii sau Înălţarea Sfintei Cruci

Pe 14 septembrie, creştinii ortodocşi sărbătoreasc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. În această zi, creştinii ţin post, iar sărbătoarea este marcată în calendar cu cruce roşie.

Pe 14 septembrie 2021, credincioșii sărbătoresc două evenimente importante din istoria Sfintei Cruci: Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos şi Sfinţirea bisericii Sfântului Mormânt, construită deasupra mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.

“Conform tradiţiei populare, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară.  În lumea satelor încă se mai crede că, în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialiştii în etnografie şi folclor în cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.   Ziua Crucii este o sărbătoare populară, sinonimă cu Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Pământul, deschis pentru plante, insecte şi reptile la Alexii (17 martie), se închide, după şase luni, la Ziua Crucii. “Cele două sărbători plasate în preajma echinocţiilor de primăvară (Alexii) şi de toamnă (Ziua Crucii) împărţeau calendarul popular în două anotimpuri de şase luni: vara (17 martie-14 septembrie) şi iarna (14 septembrie-17 martie).    La Ziua Crucii florile se plâng una alteia că se usucă, iar cele care înfloresc după această dată, în special brânduşa de toamnă şi fragii sunt „necurate“ şi aparţin morţilor. În sudul ţării începe culesul viilor şi bătutul nucilor”, notează Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.
Tot în această zi, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin, pentru ca şi în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi astăzi. Ei trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură şi muzică. Pe 14 septembrie există obiceiul ca la biserică preotul să sfinţească busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul, considerate plante magice. Acestea sunt păstrate de credincioşi în casă, sunt puse la icoane şi îi apără de diverse boli.

De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului. În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.

De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci. Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.