Sunday, June 13, 2021


Salariul minim din România este foarte scăzut

Politica salariului minim ar trebui în mod normal să facă parte dintr-o viziune mai amplă care să vizeze bunăstarea generală…

PublicatCurieruldeOnesti , in Actualitate Economie , at aprilie 28, 2021

Politica salariului minim ar trebui în mod normal să facă parte dintr-o viziune mai amplă care să vizeze bunăstarea generală a populaţiei şi nu strict creşterea veniturilor, reiese dintr-un studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România.

„Comparativ cu celelalte ţări membre UE, salariul minim din România este foarte scăzut, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Faţă de nevoile salariaţilor şi familiilor lor, salariul minim din România este de asemenea foarte scăzut. Ţinând cont de decalajele în continuare foarte mari faţă de celelalte ţări şi de situaţia materială foarte precară a atât de multor salariaţi, salariul minim ar trebui să fie un subiect major de dezbatere. La prima vedere aşa şi este, existând un oarecare ritual public anual de fiecare dată când se pune problema creşterii salariului minim”, notează autorii studiului, prezentat în cadrul unui eveniment online.

Potrivit cercetării, „nu vorbim însă de o dezbatere propriu-zisă”.

„Istoria recentă a salariului minim din România e punctată de decizii discreţionare ale Guvernului, care au fost iniţial criticate şi, începând cu sfârşitul lui 2019, susţinute de pe poziţii dogmatice, în vădit dezacord cu realitatea socială şi economică. Miturile despre salariul minim prezentate în acest studiu se bucură de o largă circulaţie în spaţiul public şi în ultimii doi ani au servit ca bază pentru fundamentarea politicii salariului minim. Aparent paradoxal, ţara cu unul dintre cele mai mici salarii minime şi unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea Europeană pare să fie prinsă complet în ofsaid de dezbaterea europeană”, mai susţin autorii studiului.

Potrivit cercetării, faptul că salariul minim a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani nu este ceva specific României. Astfel, toate ţările din Europa Centrală şi de Est au înregistrat creşteri majore ale salariului minim în ultimul deceniu, în timp ce state ca Germania sau Marea Britanie au făcut paşi istorici fie prin introducerea unui salariu minim la nivel naţional, fie prin încercarea de racordare a acestuia la costul vieţii.

„În 2020, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă pentru reglementarea adecvării salariilor minime naţionale, obiectivul central fiind asigurarea unui trai minim decent pentru toţi salariaţii din Uniune. Propunerea europeană nu vine de nicăieri, ci se bazează tocmai pe conştientizarea din ce în ce mai largă a importanţei salariului minim pentru asigurarea bunăstării generale. Foarte important, pandemia este văzută ca un motiv suplimentar pentru acest demers şi cu siguranţă nu ca un impediment”, se mai precizează în raport.

Potrivit specialiştilor, între timp, în România faza de creştere a salariului minim începută la mijlocul anilor 2010 pare să se fi încheiat. Cu o creştere relativ modestă în 2020 şi o îngheţare a salariului minim în termeni reali în 2021, România se confruntă deja cu decalaje salariale în creştere nu doar faţă de multe ţări occidentale, ci şi faţă de ţările vecine.

Sursa: Agerpres